Lacul cu nuferi

Curge o lacrimă
Pe obrazul meu,
Îţi mai aduci aminte...
Pentru mine ai fost un zeu.
Îţi mai aduci aminte...
Seara cum ne plimbam,
Iar luna se oglindea
În lacul plin cu nuferi.
Floarea lor era strălucitoare
Şi albă ca zăpada.
Iar obrajii tăi erau roşii...
Apusul soarelui de vară
Acum cine mă mai duce?
Seara la lacul plin cu nuferi.
Câtă dragoste pentru tine am purtat,
De mai rămâneai doar o clipa...
Dar ai plecat.